Paulus bali' nisi' kota Efesus
19
Lele' Apolos fe'e mia Korintus sia profinsi Akaya, Paulus fe'e lao ndule kota-kota sia lete', de ana losa kota Efesus. Sia naa, ana nandaa noo atahori hira mana ramahere Lamatua' Yesus ena.
2 Ana natane se nae, “Toronoo ngga ra, e! Fai' naa, lele' hei mimihere Lamatua' Yesus, hei simbo Lamatualain Dula-d'ale Meumaren, do hoko'?”
Ara rataa rae, “Hoko'. Hai nda fe'e rena 'oi, Lamatualain na'ena Dula-d'ale' 'ona' naa sa.”
3 Boe ma Paulus natane fai nae, “Dad'i ara sarani hei, noo sarani' bee?”
Ma ara rataa rae, “Ara sarani hai tungga Yohanis sarani na.”
4 Ma Paulus 'oi, “Rena dei! Yohanis sarani atahori fo tao tanda ara raloe' tao sala' ena. Te misined'a ta'o ia! Tungga fai ana nanori atahori Isra'el ra nae, ara musi ramahere Yesus, Atahori fo Lamatualain nae haitua' a.”a
5 Ara rena ta'o naa ma, ara ro'e Paulus sarani se, fo ara maso' dad'i Lamatua' Yesus bob'onggi na. 6 De Paulus ndae liman neu se ma hule-o'e. Boe ma Lamatualain Dula-d'ale Meumaren 'onda neu se. De ara 'ola-'ola' rendi' ded'eat mata'-mata' fo ara nda rahine' ra sa. Lamatualain o pake se fo rafad'e saa mana nae dad'i' a boe. 7 Basa se atahori sanahulu rua.
Lamatualain pake Paulus mia Efesus
8 Lele' Paulus leo mia Efesus, ana hii maso' atahori Yahud'i ra ume hule-o'en fo nanori lutu'-lelo' Lamatualain parenda na. Ana 'ola' nda bambi-b'ambi' sa. Ana tao ta'o naa losa fula telu. 9 Te hambu atahori nda simbo nenorin sa, de ara lab'an e. Ara ratatale atahori sia naa, fo 'afi' tungga Yesus Dala Masod'a na. Naa de, Paulus noo atahori mamahere' ra lao hela ume hule-o'e' naa. De reu ra'ab'ue mia ume sakola' esa. Tenu ume' a, atahori sa, naran Tiranus. 10 Paulus nanori se losa too rua; de basa atahori sia nusa Asia rena Lamatua' Yesus Hara-lii Malole na. Mana rena' ra, atahori Yahud'i roo atahori nda Yahud'i ra sa boe.
Sakewa ana na ra
11 Lele' naa, Lamatualain fee Paulus koasa fo ana tao manad'ad'i manaseli' mata'-mata'. 12 'Ona' a, mete ma atahori ro'e rala Paulus papa'a langgan, do bob'orin, fo tao neu atahori mamahed'i' ra, na, hed'i na ra hai tute 'a. Losa nitu de'ulaka' ra o lao hela atahori boe.
13-14 Sia naa, hambu malangga agama Yahud'i esa, noo ana tou na ra hitu. Naran, Sakewa. Ana na ra reu sud'i 'a sia bee-b'ee fo 'oi nitu ra sia atahori ra. Ara 'oi sob'a nitu ra rendi' Yesus naran rae, “Ho muhine Yesus fo Paulus nafad'e' naa, do? Ia naa, au parenda nggo 'endi' Yesus naran, lao hela atahori ia leo!” Hambu atahori Yahud'i mahine' laen ruma o sob'a tao ta'o naa boe.
15 Lao esa, Sakewa ana na ra parenda ta'o naa ma, nitu de'ulaka' esa nataa nae, “Au 'uhine Yesus. Au o 'uhine Paulus boe. Te hei ia ra, seka?” 16 Boe ma, atahori nitu tao' naa, namanasa nala seli. Ana tutu se ma tao na'ahina se. Ana sid'a bad'u na ra losa ara rela roo ma'ahola na ra mia ume naa.
17 Basa ma, dud'uit naa nened'ui-b'engga' losa basa atahori Yahud'i ma nda Yahud'i ra sa sia Efesus bub'ulu'. Basa atahori mana rena dud'uit naa, ramatau ma titindindii. Ma ara koa-kio Lamatua' Yesus, huu Ana fee koasa monae' naa neu Paulus. 18 Boe ma, atahori mamahere feu' ra risi' sira toronoo mamahere na ra, fo soi rala na ra, ma rataa sala na ra. 19 Sira ruma, mana pake koasa ma'ahatu'. Ara rad'uru basa susura koasa ma'ahatu na ra, de lalangge se. Mete ma reken susura naa ra felin, doi fula' rifon lima nulu.b
20 Atahori ra dui-b'engga Lamatua' Hara-lii Malolen hatu'-rerelon sia bee-b'ee. Boe ma atahori mana mamahere' ra, boe ramaheta, huu Lamatualain Ded'ea-'o'olan naa, maso' losa atahori rala na ra ma na'ena pangaru monae'.
Atahori ramue-raanggi' sia kota Efesus
21 Basa naa ma, Paulus na'etu' fo bali Yerusalem neu. Te ralan hii nae neu na'ahulu sia profinsi Maked'onia ma profinsi Akaya, dei fo nakandoo nisi' Yerusalem. Ana du'a mema' nae, “Malole lena', au 'uu se'u atahori mamahere' ra sia mamana' ia ra dei. Te ta'o bee o, au musi losa kota Roma.” 22 Ana denu nonoo na ra Timotius noo Erastus, ra'ahulu' Maked'onia reu. Te ana fe'e leo doo' sia profinsi Asia.
23 Lele' naa, hambu ded'eat monae' esa sia kota Efesus so'al Yesus Dala Masod'a na. 24 Ded'eat naa huu-patan ta'o ia: Sia naa, hambu mana tao lilo fula' esa, naran Demetrius. Ana tao ume sosonggo anak ra mia lilo fula', fo seo neu atahori Efesus ra, fo ara songgo sira lamatua inan esa, naran Artemis. Huu tataon laku de tukan na ra, hetar. Naa de, ana hambu doi' naen seli. 25 Lao esa ma, Demetrius na'ab'ue nala tukan na ra, ma tukan laen ra, de 'ola' noo se nae, “Ama ngga ra noo toronoo ngga ra, e! Hei bub'ulu' masod'a ta ra malole' 'ona' ia, huu hita hambu doi' naen seli mia tatao ta ra ia. 26 Te 'ale' ia, hita tita noo mata ta ra ma rena noo ndiki ta ra ena, huu-tonggon mia Paulus 'o'ola na ra. Ana dunggu-mbau atahori hetar, rae saa fo hita tao' ia ra, nda na'ena ngguna saa sa boe. Ana 'oi, paton fo hita tao' ia, lamatua leleko'.
Nda 'aka' a atahori sia Efesus rena e sa, te atahori sia basa ndule profinsi Asia ra o rena e boe. 27 De rena malolole! Dei fo hita tao sa fai, mete ma basa atahori ra 'aka' a tungga Paulus se? Ara nda nau hasa saa fo hita tao' ia ra sa ena! Misined'a, e! 'Ale' ia, atahori hetar koa-b'o'u neu Artemis, hita lamatua inan fo mata meulau' naa. Ara rema mia ndule profinsi Asia, losa raefafo' suun, fo songgo Artemis sia ume sosonggo huu' a sia hita kota Efesus na ia. Dad'i 'afi' losa atahori nda toe e sa ena ma nda nau rema sia ia sa ena!”
28 Ara rena rala ma, ramanasa reu' ena. De nggasi rae, “Sod'a-mole' neu Artemis! Artemis mata meulau'! Hai atahori Efesus koa-b'o'u Artemis!” 29 Ara eki-randu ta'o naa ma, atahori mia bee-b'ee reu ra'ab'ue roo se, losa kota' naa sofe' noo atahori. Te basa se bingun. Atahori ramue tungga-tungga dala' losa kota a moo loa na.c Ara humu atahori rua de lea roo se risi' naa reu. Ru'a se nara na ra, Gayus ma Aristarkus. Atahori ra humu se, huu ru'a se, Paulus ana mana tungga na ra mia Maked'onia. 30 Paulus rena nala ma, ana nae nisi' atahori mana ramue' ra talad'a na ra. Te atahori mamahere' sia naa ra nda nau fee ne neu sa. 31 Hambu atahori monaen hira mia profinsi Asia, rahine Paulus. Ara denu atahori reu rafad'e Paulus fo 'afi' nisi' atahori nae' mana ramue' ra.
32 Sia moo loa' naa, atahori sangga ded'eat naa huu-pata na. Ruma randu leleko' rae, “Ta'o ia!” Ruma fai nggasi rae, “Ta'o naa!” Tao-tao te atahori hetar nda rita' rae ta'o bee sa boe. Ara tungga-tungga 'a. 33 Basa boe ma, atahori Yahud'i ruma ramatau. Ara du'a rae, 'afi' losa atahori naa ra tud'u rae sira mana ratatale fo ded'eat ia dad'i. Naa de, ara ndunduu' atahori esa mata' neu dad'i sira mana 'ola-'ola na. Atahori naa, naran Aleksander. Ara ro'e fo ana nasala'e se 'oi, ded'eat naa, nda atahori Yahud'i ra tataon sa. Aleksander boti' liman, de 'ai se fo 'afi' ramue. Boe ma ana sob'a 'ola' nasala'e atahori Yahud'i ra. 34 Ara bub'ulu' rae eni atahori Yahud'i ma, ara nggasi rahere' fai rae, “Fee had'at neu Artemis! Artemis mata meulau'! Hai atahori Efesus koa-b'o'u Artemis!” Ara eki-randu 'ona' naa, losa jam rua.
35-36 Basa ma malangga mana parenda kota Efesus nambarii' de 'ai fee se nee-nee. Ana 'ola' nae, “'Odi-a'a sia kota Efesus! Basa atahori bub'ulu' hita lamatua Artemis na mata-ao mbaraa na tud'a mia lalai a nisi' hita e. Dad'i hita atahori Efesus, mana ta'ab'oi e. Nda hambu atahori bisa lea hendi hita hak nanea na sa, huu naa dad'i dud'uit de basa atahori bub'ulu' ena. Dad'i, ta'o bee de hei 'aka' eki-randu ta'o ia? Mae atahori 'ombo-koson tungga sira hihii na ra o, hei 'afi' mimue leli ta'o ia! 37 Hei lea mendi atahori karu'a ra sia ia, 'ona' ara tao de'ulaka'. Tao-tao te ara nda ramana'o saa sa boe mia Artemis ume sosonggo huun sa. Ara nda 'ola' ra'atutud'a' nara malolen sa. Dad'i hei fee sala' saa neu se? 38 Misined'a malole, o! Hita ta'ena mamana nggero ded'eat. Atahori mana nggero ded'eat ra o rahati boe. De mete ma Demetrius se rae rad'ed'ea, musi tungga dalan dei, fo mendi ded'eat naa nisi' mamana nggero ded'eat. 39 Ma mete ma rae so'u dala' laen fai, hela fo reu ma'ira' roo lasi-lasi 'ad'at ra. 40 'Afi' losa mana parenda Roma fee sala' neu nggita huu ded'eat ia. Mete ma ara rae rahine huu-patan, hita tataa saa fai o? Ded'eat ia nda na'ena huu-pata' sa!” 41 Malangga naa 'ola' basa ma, ana denu basa atahori ra saranggaa. De basa se bali'.